Ioan
Ce zi!
„Dar Isus știa că acești oameni, care strigă, la sfârșitul săptămânii vor spune „Răstignește-L! Răstignește-L!”. El știa că oamenii ăștia care zic „Osana! Fiul lui David!”, care sunt super entuziasmați de minunile lui Isus, de ce face Isus, de cine este Isus, că Isus calcă peste toate lucrurile, acești oameni, la sfârșitul săptămânii - când, de fapt, Isus demonstrează că El nu calcă peste toate lucrurile, că El nu este în felul ăsta, că El a venit să-Și dea viața și să moară - vor spune „Răstignește-L”.
Isus, Cuvântul lui Dumnezeu
De multe ori tindem să avem o părere greșită despre Dumnezeu. Tindem să gândim că Dumnezeu este un Dumnezeu aspru și răzbunător și că Isus a făcut ceva și a schimbat mânia lui Dumnezeu în dragoste, i-a alterat atitudinea Lui cu privire la creație. Dar Noul Testament nu spune așa ceva. Ne uităm la acest pasaj și vedem că Isus a fost mereu acolo și El ne-a deschis o cale să vedem eterna și neschimbătoarea dragoste a lui Dumnezeu. Ne uităm la Isus și-L vedem pe Dumnezeu pe deplin. Isus este Singurul care ne poate descoperi cine este Dumnezeu.
Comunitatea dragostei
Cum te-ai comporta față de cei din jurul tău dacă ai ști că beneficiezi de o poziție privilegiată în societate? Dacă ai ști că ai relații la cel mai înalt nivel și acces la resurse materiale bogate și la putere? Despre mulți împărați din istorie știm că au ajuns să nu se mai considere ca făcând parte dintre oameni, ci se vedeau deja zei. Dragostea lui Dumnezeu găsește plăcere în a se dărui pe sine din abundență către ceilalți. Dragostea lui Dumnezeu nu este egoistă, nu se gândește cum poate să fie El slujit (deși era Domnul), nu se concentrează pe Sine și spre nevoile Sale.
Răstignirea, punctul culminant al slavei lui Cristos
Punctul cel mai înalt, punctul culminant al măreției și al slavei lui Cristos este răstignirea, crucificarea.
Cultura uceniciei
Cultura uceniciei începe cu iertare. Problemele pe care le avem de foarte multe ori în relațiile noastre sunt tocmai la nivelul acesta, al iertării. Nu avem o inimă gata să ierte pe ceilalți și acesta este motivul pentru care personal cred că nu ajungem să-i iubim. Nu suntem gata oricând să iertăm. Cultura uceniciei este caracterizată de dragoste. În toate domeniile și colțișoarele ei. Nu poți să pătrunzi în această cultură și să nu găsești dragoste. Și îmi place cum o spune Isus: În felul acesta oamenii vor cunoaște că sunteți ucenici.
Lucrarea Duhului Sfânt în Noul Legământ
Duhul Sfânt nu este putere și adevăr, ci este Duhul adevărului. Îmi place foarte mult cum subliniază Ioan lucrul acesta. Boyce spunea în felul următor: „Dacă considerăm că Duhul Sfânt este asemenea unei puteri misterioase, gândul nostru următor va fi: Cum pot avea parte de mai mult Duh Sfânt? Dacă considerăm că Duhul Sfânt este asemenea unei persoane, următorul gând va fi: Cum se poate ca Duhul Sfânt să aibă parte mai mult de mine, să mă stăpânească mai mult? Primul gând este cu totul păgân. Cel de-al doilea este creștinismul Noului Testament.” Și din păcate trăim vremuri în care în mișcarea evanghelică este din ce în ce mai mult nuanțat primul gând - „în ce fel pot avea parte de mai mult Duh Sfânt?” De parcă Duhul Sfânt este o chestie misterioasă, o putere care emană din Dumnezeu... Nu despre asta vorbim. El este o Persoană care este de aceeași natură cu Isus, care este de aceeași natură cu Tatăl! Isus spune: „El este cu voi, Îl cunoașteți. Dar El va rămâne cu voi pentru totdeauna.” Și această promisiune că El va rămâne cu voi pentru totdeauna este una dintre cele mai frumoase promisiuni pe care omul le-a primit vreodată. Pe lângă „Sămânța care va veni”, Isus, aceasta este cea de-a doua cea mai strălucitoare promisiune pe care Tatăl o face omului.
Dragostea pentru Dumnezeu și aproapele
Dragostea lui Dumnezeu pentru noi este cauza, iar dragostea noastră pentru El și pentru aproapele este efectul. Nu omul este cel care L-a determinat pe Dumnezeu să-l iubească. Sensul este întotdeauna dinspre Dumnezeu spre om. Dumnezeu este Cel care inițiază; fără intervenția Lui este întuneric beznă. Universul acesta funcționează fără să ne întrebe pe noi. Inima noastră bate, pentru că Dumnezeu este Cel care o face să bată. Sunt atât de multe moduri prin care ne putem arăta dragostea pentru frații și surorile noastre! Dar în primul rând trebuie să avem o inimă transformată și să înțelegem tot mai mult dragostea care ne-a fost arătată de Dumnezeu. Fără o cunoaștere a lui Dumnezeu, nu va putea exista dragoste de frați.
Isus Domnul, Regele care va veni
Noi avem impresia că prin felul nostru de trai, prin evlavia noastră, Îl facem pe Isus să stăpânească. Însă El stăpânește fără niciun fel de intervenție umană. El nu are nevoie de noi ca să fie Stăpân.
Creștinul și Legea
Este creștinul obligat să țină Legea? Legea a venit din cauza păcatului. Nimeni nu putea să țină legea. Ea ne indica spre Isus. Isus a împlinit Legea. Legea nu este pentru cei neprihăniți. Legea este pentru cei păcătoși și neascultători. Legea cerea o neprihănire mai mare decât cea a fariseilor și cărturarilor. Legislația, legea nu produce neprihănirea. O viață neprihănită produce un comportament neprihănit. Nu suntem considerați neprihăniți prin ținerea legii. Isus a purtat blestemul legii ca noi să primim Duhul Sfânt prin credință. Legea nu poate face pe nimeni neprihănit. În Hristos avem această neprihănire, pentru că El este cel neprihănit. Legea nu putea da viața, viața fiind nevoia noastră fundamentală. Pentru că am primit Duhul promis, nu mai suntem sub lege.
Odihna în Hristos
Imediat după căderea omului în păcat, Dumenzeu începe din nou să lucreze pentru a duce la îndeplinire lucrarea de mântuire. Această lucrare de mântuire se arată pe parcursul Vechiului Testament, ne este prezentată în narațiunea biblică, ne este descrisă prin modele și ceremonii, și este poate cel mai clar exprimată prin codul levitic. Isus se vede pe El Însuși ca făcând și ducând la îndeplinire, încheind lucrarea pe care Tatăl I-a dat-o. Dumnezeu a lucrat în Vechiul Testament. Lucrarea Tatălui a fost să pregătească Calea, să pregătească lucrarea lui Isus. Când Isus a venit, a împlinit această lucrare pe care Tatăl i-a dat-o. Lucrarea de răscumpărare care i-a fost dată lui Isus a fost îndeplinită la cruce. Lucrarea de restaurare a început în timpul lucrării lui Isus pe pământ și continuă până la glorificarea noastră. Trăim într-un „deja și nu încă”. Atunci când credem în Hristos și în lucrarea Lui de răscumpărare, intrăm în această odihnă. Ne întoarcem de la faptele noastre - nu putem intra în Sabat prin faptele noastre, ci intrăm în Sabat prin credință. Ne odihnim în acest Sabat pe care ni l-a dat Isus. Imaginea Sabatului în creație și în Vechiul Testament ne îndreaptă privirea spre odihna pe care o primim în Hristos prin credință.
