Ioan 19

Imediat după căderea omului în păcat, Dumenzeu începe din nou să lucreze pentru a duce la îndeplinire lucrarea de mântuire. Această lucrare de mântuire se arată pe parcursul Vechiului Testament, ne este prezentată în narațiunea biblică, ne este descrisă prin modele și ceremonii, și este poate cel mai clar exprimată prin codul levitic. Isus se vede pe El Însuși ca făcând și ducând la îndeplinire, încheind lucrarea pe care Tatăl I-a dat-o. Dumnezeu a lucrat în Vechiul Testament. Lucrarea Tatălui a fost să pregătească Calea, să pregătească lucrarea lui Isus. Când Isus a venit, a împlinit această lucrare pe care Tatăl i-a dat-o. Lucrarea de răscumpărare care i-a fost dată lui Isus a fost îndeplinită la cruce. Lucrarea de restaurare a început în timpul lucrării lui Isus pe pământ și continuă până la glorificarea noastră. Trăim într-un „deja și nu încă”. Atunci când credem în Hristos și în lucrarea Lui de răscumpărare, intrăm în această odihnă. Ne întoarcem de la faptele noastre - nu putem intra în Sabat prin faptele noastre, ci intrăm în Sabat prin credință. Ne odihnim în acest Sabat pe care ni l-a dat Isus. Imaginea Sabatului în creație și în Vechiul Testament ne îndreaptă privirea spre odihna pe care o primim în Hristos prin credință.