Plini de speranță
Nicu SotirZiua de astăzi lucrează ca o sclavă pentru ziua de mâine pentru copiii lui Dumnezeu. Prezentul lucrează cu gândul la viitor!
Nicu Sotir este plantatorul Bisericii Logos București, unde a slujit ca prezbiter între 2015-2021. De asemenea, a slujit ca prezbiter la Biserica M28 București până în 2024. Nicu este autorul cărții Solus Deus. Ordo Salutis în gândirea reformată. Este căsătorit cu Marta și au trei copii minunați.
Alte resurse
O biserică mică în ochii lumii, dar mare în ochii lui Dumnezeu
Când sunt probleme, apar și oportunități. Orice problemă din viața noastră trebuie s-o vedem ca pe o nouă oportunitate pe care Dumnezeu ne-o oferă. În felul acesta credincioșii au văzut mereu încercările și necazurile. Orice problemă, orice încercare, orice necaz, este doar o altă oportunitate pe care Dumnezeu ne-o dă, să-L cunoaștem pe El mai bine, să-L prezentăm pe Isus altora. Depresia, întristarea, orice fel de încercare, este o oportunitate de a trăi pentru Isus și de a-L arăta pe Isus altora. Persecuțiile, în momentul în care niște colegi de muncă te jignesc pentru că ești credincios, sunt niște oportunități pe care Dumnezeu ți le dă, ocazii de a trăi pentru El. Isus are autoritate, are cheile să deschidă orice inimă, are cheile să deschidă orice regiune. Neamurile nu au avut credință în ei înșiși - au avut nevoie de Isus, care să vină să deschidă o ușă și care să le dea credință. Isus este Cel care deschide. Omul nu poate să deschidă, omul nu poate să se mântuiască pe el însuși. Omul nu poate să creadă. Are nevoie de Isus să vină să deschidă ușa și să-i dea credință. Isus are puterea pentru transformarea fiecare credincios parte a poporului Său. El are autoritatea nu doar să mântuiască, nu doar să penetreze inima unui om și să-i dea credință, ci are putere să transforme pe cineva după chipul Lui. El oferă mântuire și El transformă pe un om după chipul Lui. El are puterea aceasta, El are autoritatea de a face lucrul acesta. Este un cuvânt plin de încurajare pentru biserica de astăzi: „La muncă! La evanghelizare! Cristos are toată autoritatea, în cer și pe pământ. El este Acela care ne trimite. Nu uita, turmă mică, Păstorul are în vedere și transformarea ta după chipul Lui. Vei străluci precum fața Lui cea sfântă.”
„Mă simt deprimat. Este speranță și pentru mine?”
Iona a trecut pe aici. A fost depresiv și s-a mâniat pe Dumnezeu, pentru că nu s-a încrezut în Dumnezeu. Iona Îl cunoștea pe Dumnezeu, însă nu prea „înghițea” lucrurile astea cu privire la Dumnezeu și nu s-a încrezut în planul lui Dumnezeu. În cele din urmă, în contrast cu Iosif, care s-a smerit înaintea lui Dumnezeu, Iona s-a auto-îndreptățit. De foarte multe ori persoanele care trec prin astfel de experiențe fac lucrul acesta - se auto-îndreptățesc, se auto-justifică. Și își vorbesc într-un mod greșit despre experiențele prin care trec. În loc să iasă din depresie, mai mult se scufundă în depresie. Depresia aduce ispită pentru a păcătui. Aduce o concentrare asupra sinelui: dezgust de sine, reproșuri, autoagresiune, promovare de sine. În mijlocul depresiei, un lucru pe care Dumnezeu îl face este de a arăta idolii inimilor noastre, lucrurile sau persoanele cărora ne închinăm. Vă spun cu tristețe că sunt unii oameni pentru care dacă ar muri Dumnezeu ar fi OK; dar faptul că le-a murit cutare sau cutare nu e OK. Sunt lucruri pe care Dumnezeu le ia din viața noastră și ne simțim atacați, gata să intrăm în depresie, pentru că iubim așa de mult lucrurile acelea. Ce așteptări ale vieții nu au fost împlinite? Ele dezvăluie inima și idolii noștri. Dacă nu crezi că Isus a suferit mai mult decât tine, trebuie să îți schimbi teologia. Isus a suferit mult mai mult decât oricare dintre noi care suntem prezenți în dimineața aceasta aici. Dacă am cumula intensitatea suferințelor noastre, nu ar egala suferințele lui Isus. Isus a suferit și cu toate acestea ne oferă un model de cum trebuie să treci prin suferință. Încercările concepute de Dumnezeu pentru binele nostru și pentru slava Lui. În momentul în care treci printr-o depresie, depresia aceea este mâna lui Dumnezeu de a-ți reașeza credințele de la nivel interior. Indiferent de cel fel de depresie vorbim. De aceea, într-o anumită măsură orice depresie are o latură spirituală. Pentru că este mâna lui Dumnezeu acolo la lucru, care reașează credințe în interiorul tău. Depresia aduce ispita de a păcătui. De aceea trebuie să fii alert. În momentul în care treci prin depresie, vrei să te concentrezi asupra ta, nu te interesează de nepoții tăi, de copiii tăi, te gândești doar la tine, ești dezgustat de tine, îți tot reproșezi cu privire la anumite lucruri... Unii devin chiar agresivi cu privire la persoana lor, iar alții, în contrast, se promovează pe sine. Trebuie să trăim prin credință și nu bazându-ne pe emoții. În depresie, nu trebuie să trăiești pe baza a ceea ce simți că spune Dumnezeu, ci pe baza încrederii în ceea ce spune Dumnezeu. Bazează-te pe ceea ce spune Dumnezeu! Credința, parafrazată în felul acesta, înseamnă să fii sigur de ceea ce nu simți. Dacă parafrazezi Evrei 11:1, ai spune că credința înseamnă să fii sigur de ceea ce nu simți. De multe ori, cei ajunși în acest punct se plâng de faptul că nu înțeleg nimic din ceea ce face Dumnezeu. Însă a spune că nu înțelegi ce face Dumnezeu nu înseamnă că Dumnezeu nu face nimic. Faptul că tu nu înțelegi nu înseamnă că Dumnezeu nu lucrează. Dumnezeu întotdeauna lucrează. Romani 8:28 - Dumnezeu lucrează toate lucrurile, inclusiv depresia ta, inclusiv încercarea aceea, inclusiv circumstanța aceea, inclusiv boala aceea. Dumnezeu le lucrează în favoarea ta și trebuie să crezi promisiunile Lui, nu minciunile pe care ți le spui tu! Indiferent de încercarea prin care treci acum, experiența vieții prin care treci, nădăjduiește în Dumnezeu, căci din nou Îl vei vedea pe El, Mântuitorul tău și iubitul sufletului tău.
Speranța glorificării moștenitorilor
Fraților, nimeni nu ne poate despărți de dragostea lui Dumnezeu. „Cum, dar nu mă pot eu despărți de dragostea lui Hristos? Acolo zice că nimeni și nimic, dar nu zice că tu nu te poți despărți...” Serios? Absolut nimeni! De ce? Pentru că nu există nicio condamnare pentru cel pe care Duhul lui Dumnezeu îl transformă și în care este evidentă lucrarea Duhului, în care este Fiul lui Dumnezeu și care, mai presus de orice, este moștenitorul lui Dumnezeu, împreună cu Isus, al tuturor lucrurilor. Asta este perspectiva Scripturii cu privire la viața ta și viața mea. Asta înseamnă că săptămâna asta și săptămâna viitoare și luna viitoare și anul viitor ai îndeajuns resurse ca să trăiești împlinit și bucuros în Isus pentru totdeauna. Și când ești dezamăgit de fratele și de sora, și de chestia aia, și de chestia cealaltă, și că nu se predică așa cum vreau eu, și că e prea lung și că mă enervează colegii și că nu-mi găsesc slujba pe care o vreau... Orice lucru care ți-ar trece prin minte, gândește-te la mesajul acesta: că dragostea lui Dumnezeu este suficientă ca să te facă entuziasmat și bucuros și împlinit.
Doi oameni, două destine
Pavel clarifică lucrurile și arată clar că era păcat în lume înainte de venirea Legii. Nu era ca și cum doar Legea a adus păcatul. Nu! Era păcat în lume. Că nu era ținut în socoteală sau contabilizat, asta e cu totul altceva. Dacă nu se poate vorbi despre abatere independent de Lege, ar părea atunci pentru unii că aceștia nu mureau datorită păcatului lor personal, din moment ce nu exista lege. Însă Pavel argumentează că domnia morții peste toți oamenii, peste toate generațiile, demonstrează că păcatul a existat inclusiv în acea perioadă. Chiar dacă păcatul lor era diferit de păcatul lui Adam, care în mod clar încălca o poruncă, totuși și ei erau păcătoși, pentru că erau morți. Legea este bună și sfântă; problema este domnia morții, care stăpânește peste noi - moartea și păcatul. Gravitatea păcatului este mărită atunci când legea descoperită a lui Dumnezeu este disprețuită. Legea a fost dată Israelului ca să se înmulțească greșeala, păcatul să devină mai grav. Dar de ce voia Dumnezeu să arate mai tare gravitatea păcatului, dacă păcatul oricum era păcat și oricum era grav, pentru că era împotriva lui Dumnezeu? De ce voia să se vadă mai profund această gravitate? Pentru ca acolo unde s-a înmulțit păcatul, în sensul în care s-a văzut gravitatea păcatului mai profund, harul să strălucească mai bine. Pentru ca, așa cum păcatul a domnit prin moarte, tot astfel să domnească și harul lui Dumnezeu, ducând la viața veșnică prin Isus Cristos, Domnul nostru. Modul în care Dumnezeu a lucrat se vede atât de frumos și atât de frumos strălucește crucea lui Cristos și harul pe care El ni l-a dat.
Testați duhurile
Nu ni se spune doar să supunem la test duhurile, ci ni se dau și instrumentele prin care putem să facem aceasta. Cum am putea ști dacă o bancnotă este falsă sau nu dacă nu o comparăm cu originalul? Cum arată acel Duh venit de la Dumnezeu? Care sunt lucrurile pe care el le mărturisește și prin urmare sunt compatibile cu adevărul?
Altruismul: calea neobișnuită către îmbogățirea altora
Noi nu suntem altruiști prin puterile noastre. Nu, dragilor. Tendința noastră, a omului păcătos, este să să strângem pentru noi, să ne gândim la noi, să adunăm pentru noi, nu să ne gândim la ceilalți. Harul lui Dumnezeu este cel care ne face altruiști. Harul pe care Dumnezeu ți-l face nu este o chestie pe care trebuie să ți-o atribui sau pe care s-o valorifici doar pentru tine și să te bucuri doar tu de harul acela. Harul acela este o oportunitate pe care Dumnezeu ți-o dă să faci har altora. Ești tu darnic cu timpul tău, cu energia ta, cu banii tăi? Și nu am întrebat de biserica ta, n-am întrebat de biserica în care tu mergi. Te-am întrebat pe tine, dacă tu ești așa. Calea lui Dumnezeu este o nebunie pentru oameni. Și mă rog ca Dumnezeu să ne dea înțelepciune nouă tuturor să alegem această cale neobișnuită pe care Isus a mers.