De la datorie la reconciliere

Nicu SotirCare este obiectul reconcilierii? Noi. Noi suntem cei care ne-am răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, iar singura cale ca relația să fie îndreptată este ca Dumnezeu să-Și schimbe dispoziția aceasta față de noi și ca dispoziția noastră să fie schimbată. Păcatul este în spatele acestor două lucruri. El atrage mânia și tot el produce răzvrătirea aceasta din noi. Dar când se plătește pentru păcat, atunci poate să fie pace și acceptare. Hristos este Acela care domolește mânia Tatălui, care șterge datoria noastră pe cruce, care ne reconciliază cu Tatăl.
Cunoașteți vreun alt Mântuitor mai minunat ca acesta? Nu. Nu. El este cel mai minunat Mântuitor - Singurul, Unicul.
Nicu Sotir este plantatorul Bisericii Logos București, unde a slujit ca prezbiter între 2015-2021. De asemenea, a slujit ca prezbiter la Biserica M28 București până în 2024. Nicu este autorul cărții Solus Deus. Ordo Salutis în gândirea reformată. Este căsătorit cu Marta și au trei copii minunați.
Alte resurse
Moarte în Adam, viață în Hristos
Printr-un singur păcat, toți cei care sunt în Adam au murit; toți cei care sunt în Isus au neprihănire și viață. În Hristos nu este har suficient, ci har din belșug. Nu doar ca să te mântuiască, ci și ca să te țină până la sfârșit. Harul lui Dumnezeu este suficient pentru orice fel de păcătos. Mântuirea este un dar fără plată atunci când ai o zi bună, când te trezești și citești 5 capitole din biblie, ai un timp lung în rugăciune, vestești evanghelia altora, când reziști ispitelor, dar este un dar fără plată și atunci când ai o zi proastă și nu faci niciunul din aceste lucruri. Ține-te strâns de acest lucru!

De ce a murit Isus?
„Isus a murit urmărind un scop precis. Pentru că tot ceea ce Dumnezeu face urmează un scop pe care El îl are și pe care l-a alcătuit în El Însuși. Arminius a spus că: „Dumnezeu a avut un gând și o voință de a face bine rasei umane. Dar nu i-a putut face bine din cauza păcatului. Dreptatea Lui îi stătea în cale. De aceea L-a trimis pe Hristos, pentru a înlătura obstacolul, pentru ca astfel să se îndure.” Această teorie a lui Arminius nu face nimic altceva decât să reducă lucrarea lui Isus la un experiment costisitor care POATE va avea succes. Această teorie conține o condiție în ea. Pentru ca lucrarea lui Isus să aibă succes, omul trebuie să creadă. Serios? Asta înseamnă că acel păcătos Îl umple de faimă și de succes pe Isus. Sunt mulți care s-ar grăbi să afirme că Arminius are dreptate; dar știți ce spune teoria lui cu alte cuvinte: dacă îl primești pe Isus, atunci El a murit pentru tine; dacă nu, atunci nu a murit pentru tine. Fapta păcătosului face posibil succesul lui Isus. Gândiți-vă! Dacă omul nu crede și moare, înseamnă că e clar că Isus nu a plătit pentru el. Dacă nu moare (spiritual) înseamnă că a crezut, înseamnă că Isus a murit pentru el (sună a jertfă limitată, domnule Arminius, precum calviniștii). Dacă spunem: a avut putere, dar lipsa credinței a făcut-o ineficientă… nu spunem de fapt că ea este ineficientă? Să fim serioși! Nu se poate ca cineva să moară, deși Isus a plătit pentru el… Ce putere ar mai avea atunci sângele lui Isus? Cât de diferit sună afirmația lui Pavel din Romani 9: „Mă vei întreba deci: „Atunci, de ce mai acuză?! Căci cine se poate împotrivi voii Lui?!“ Dar, mai degrabă, cine eşti tu, omule, ca să te contrazici cu Dumnezeu?! Oare cel modelat îi va spune celui care l-a modelat: „De ce m-ai făcut aşa?“? Oare nu are olarul dreptul ca, din acelaşi bulgăre de lut, să facă şi un vas pentru întrebuinţări deosebite, dar şi unul pentru folosinţă obişnuită? Şi ce dacă Dumnezeu, dorind să-Şi arate mânia şi să-Şi facă cunoscută puterea, a avut răbdare cu cei care erau vase ale mâniei Sale, pregătite pentru distrugere? Şi ce dacă El a procedat astfel ca să-Şi facă cunoscută bogăţia slavei Sale faţă de nişte vase ale îndurării, pe care le pregătise mai dinainte pentru slavă, incluzându-ne şi pe noi, pe care ne-a chemat nu numai dintre iudei, ci şi dintre neamuri?” John Piper spunea că „Binele nostru vine din faptul că Dumnezeu își iubește gloria în mod infinit.” Dumnezeu nu e ca și cum nu ar avea glorie și caută o glorie. Nu, El e glorios. Și tot ceea ce se întâmplă se întâmplă pentru ceea ce El este deja. Noi nu putem să adăugăm ceva la Dumnezeu, să spunem că Dumnezeu Își ia mai multă glorie acum. Nu. Dumnezeu are toată gloria. Gloria lui Dumnezeu este manifestarea acestei superiorități și desărvârșiri a lui Dumnezeu care este intrinsecă. Isus a căutat tot timpul această glorie a Tatălui.”

Inima Evangheliei: Ispășirea
Biblic, nu este corect să afirmăm că Isus a murit în locul nostru, în sensul în care eu ar fi trebuit să mor moartea aceea. Pentru că dacă eu aș fi murit nu s-ar fi întâmplat absolut nimic. Nu aș fi fost ispășit. În sensul acesta, Isus nu a murit în locul meu, pentru că dacă eu aș fi fost în locul lui Isus și aș fi murit, aș fi mers tot în iad. Trebuia să moară o singură persoană pentru ca să fie făcută ispășirea - și acea Persoană era Isus. De aceea este frumoasă Cina Domnului, să stai și să meditezi la ce a făcut Isus... El era singurul care putea să fie acolo. El e singurul care e vrednic - niciunul dintre noi nu este vrednic. Dacă există vreo vrednicie în noi, este doar o vrednicie a lui Hristos care ne este imputată. Niciunul dintre noi nu am putea fi vrednici și niciunul dintre noi, dacă am muri, indiferent cât de martiri am muri, nu am putea ispăși pentru păcatul nostru. Ispășirea este eficace pentru că a murit Cine trebuia să moară.

Unicitatea morții lui Isus
În momentul în care Isus a venit ca Mare Preot, umbrele s-au dus. Moartea lui Isus a deschis un acces proaspăt către Dumnezeu și a anulat sistemul de jertfe al Vechiului Testament și preoția. Iar când acest lucru s-a întâmplat, când Isus a ratificat Noul Legământ, Vechiul Legământ a fost abolit. În momentul în care Isus vine ca Mare Preot, El nu este doar Mare Preot, ci El este și jertfă.

Sabatul Credinciosului
Cum ține Sabatul o persoană care crede în Cristos? Este învățătura biblică una conform căreia o zi din șapte trebuie ținută într-un mod diferit față de celelalte șase zile? Sau este învățătura biblică una conform căreia ne odihnim în lucrarea perfectă și completă a lui Cristos?
Cele patru semințe ale lui Avraam
În toată Scriptura, după Hristos Însuși, Avraam este unul dintre cei mai semnificativi oameni. Nu mai sunt doi oameni legați unul de celălalt în ceea ce privește „sămânța” lor așa cum sunt Avraam și Hristos. Întreaga istorie a răscumpărării se învârte în jurul lui „Avraam și a seminței sale”. Nu există vreo altă informație care odată cunoscută să ne ajute mai mult să vedem mesajul unificator al răscumpărării prin Domnul nostru Isus Hristos, atât în scripturile Vechiului Testament cât și ale Noului Testament, decât acesta cu privire la promisiunea făcută lui „Avraam și seminței sale” și cu privire la identitatea […]







