Biblia vorbește mult despre păstorire. Aceasta are aplicare în domeniul spiritual, dar putem aduce această idee și în domeniul familiei. Este nevoie ca bărbații, slujitorii, tații, soții să aibă mai întâi grijă de ei înșiși. Putem păstori pe alții doar dacă mai întâi ne păstorim pe noi înșine.
Vremurile ne prezintă un Dumnezeu suveran care a planificat totul după bunul Lui plac și care mai apoi a împlinit totul. Noi ca oameni trebuie să vedem suveranitatea și providența lui Dumnezeu și să acționăm ca atare. Uneori pare că, dacă mai planificăm puțin, în istețimea noastră, poate ne-am descurca și fără Dumnezeu la finalul lumii acesteia.
Absolut tot ceea ce noi facem este un har pe care Dumnezeu ni-l face nouă. Noi suntem responsabili să le facem, dar Dumnezeu este cel care ne oferă harul să le facem. Dar faptul că Dumnezeu ne oferă harul să le facem nu înseamnă că nu mai suntem responsabili și că nu trebuie să le mai facem.
Ceea ce Dumnezeu face, face că așa vrea El, iar noi suntem dependenți de voința Lui.
Chiar dacă nu poți să îl spui clar, ai un scop pentru copiii tăi. E mai bine să îl conștientizezi decât să îl descoperi. Dacă nu îți formulezi un scop pentru copiii tăi, vei adopta unul din cultura din jurul tău - indiferent dacă vrei sau nu lucru acesta.
Familia și biserica sunt inseparabile. Fără participarea bisericii nu vă veți descurca foarte bine în familie. Iar biserica va fi bine atunci când faceți ucenici acasă.
Fiecare venim cu o anumită perspectivă cu privire la rolurile pe care ar trebui să le avem în familia noastră. Sunt multe voci în jur care ne spun ce roluri ar trebui să avem și toate aceste perspective aflate în competiție produc păcat și confuzie și chiar pot să despartă familii. Dar ce spune Biblia?
Nu ni se spune doar să supunem la test duhurile, ci ni se dau și instrumentele prin care putem să facem aceasta. Cum am putea ști dacă o bancnotă este falsă sau nu dacă nu o comparăm cu originalul?
Cum arată acel Duh venit de la Dumnezeu? Care sunt lucrurile pe care el le mărturisește și prin urmare sunt compatibile cu adevărul?
Noi nu suntem altruiști prin puterile noastre. Nu, dragilor. Tendința noastră, a omului păcătos, este să să strângem pentru noi, să ne gândim la noi, să adunăm pentru noi, nu să ne gândim la ceilalți. Harul lui Dumnezeu este cel care ne face altruiști.
Harul pe care Dumnezeu ți-l face nu este o chestie pe care trebuie să ți-o atribui sau pe care s-o valorifici doar pentru tine și să te bucuri doar tu de harul acela. Harul acela este o oportunitate pe care Dumnezeu ți-o dă să faci har altora.
Ești tu darnic cu timpul tău, cu energia ta, cu banii tăi? Și nu am întrebat de biserica ta, n-am întrebat de biserica în care tu mergi. Te-am întrebat pe tine, dacă tu ești așa.
Calea lui Dumnezeu este o nebunie pentru oameni. Și mă rog ca Dumnezeu să ne dea înțelepciune nouă tuturor să alegem această cale neobișnuită pe care Isus a mers.
